Sindromul COFFIN-LOWRY (CLS)

Sindromul COFFIN-LOWRY (CLS)

Definiţie clinică

Sindromul Coffin-Lowry este o entitate genetică descrisă relativ recent, pe rând, de cei doi autori (1966 şi 1971) şi ulterior confirmată şi de alţii.

Este un sindrom plurimalformativ caracteristic, greu de recunoscut la naştere dar care apare în primii ani de viaţă şi se accentuează cu vârsta. Afectează mai frecvent şi mai grav sexul masculin.

Frecvenţa bolii

Boala este foarte rară, prevalenţa la naştere fiind estimată la 1/50000; apare în toate zonele globului manifestându-se peste tot la fel.

Aspecte genetice

Sindromul CLSeste o anomalie genetică cu transmitere semidominantă gonozomală, fiind implicată în mod cert o genă (RPS6KA3 sau RSK2) situată pe cromozomul X. S-au descris peste 120 de mutaţii diferite în această genă; este posibil să fie implicate şi alte gene. Aceasta explică gravitatea mai mare a bolii la sexul masculin (barbaţii hemizigoţi).

Semne clinice

CLSîmbracă forma clasică mai ales la sexul masculin prezentând tulburări de creştere, anomalii scheletice, dismorfie craniofacială, retard psiho-motor precum şi alte anomalii:

• nanism

• diafize anormale

• anomalii ale discurilor vertebrale

• cifoscolioză

• degete anormale cu falangă distală mare, efilată, deviată

• anomalii toracice

• anomalii ale gâtului

• vârstă osoasă întârziată

• hiperlaxitate articulară

• frunte îngustă

• hipertelorism

• reborduri orbitare proeminente

• nas cu radacina şi baza late, narine antevertate, aripi nazale groase (nas de boxer)

• filtrum lung

• buze groase, eversate

• prognatism

• palat înalt

• anomalii dentare

• retard psiho-motor

• crize convulsive

• surditate

• hipotonie (căderi brutale la zgomote şi excitaţii)

• anomalii cardiace (uneori)

La femei semnele clinice sunt mult mai variabile, de la forme manifeste pâna la forme discrete, fără tulburări de creştere sau/şi cu probleme psihologice minore.

Stabilirea diagnosticului. Metode de diagnostic

Diagnosticul de CLSeste in primul rând clinic şi anamnestic. Uneori în cazurile mai puţin tipice, sindromul poate fi confundat cu alte sindroame, în special cu sindromul Williams, X fragil, Sotos sau ATR-X.

Investigaţiile radiologice ale scheletului pot ajuta mult în elucidarea diagnosticului.

Atunci când este posibil, CLSpoate fi confirmat prin investigaţii moleculare specifice la persoanele afectate sau cu ocazia diagnosticului prenatal.

Sfat genetic

O femeie purtătoare prezintă în general semne mai discrete ale CLS pe care îl poate tansmite la ½dintre copiii sai, atât fete cât şi băieţi, aceştia din urmă având forme mai severe (risc genetic 50%). Gena mutantă poate fi identificată prin metode moleculare specializate la toate aceste persoane afectate. În cazul copiilor afectaţi din părinţi sănătoşi, înafara unor mutaţii spontane, se poate pune problema unor mozaicisme germinale materne.

Riscul genetic va fi calculat de medicul genetician.

Diagnostic prenatal

Diagnosticul prenatal este posibil în familiile afectate, prin identificarea eventuală a genei mutante In celulele amniotice sau în celulele vilozităţilor coriale.

Evoluţie şi prognostic

Evoluţia şi prognosticul CLSdepinde în mare măsură de sexul persoanei afectate. Băieţii vor avea un handicap serios, în special psihic dar si motor datorită evoluţiei leziunilor scheletice.

In general şcolarizarea normală este imposibilă deoarece nu pot învăţa să scrie şi să citească. La fete prognosticul variază de la caz la caz, unele au nevoie de îngrijire specializată dar multe pot avea o viaţă cvasi-normală.

Posibilităti de tratament îngrijire şi urmărire

CLSnu are tratament specific. Este nevoie de o echipă multidisciplinară (medic genetician, neuropediatru, neurolog, ORL-ist, cardiolog, ortoped) pentru diagnosticul şi dispensarizarea cazurilor, deoarece unele tratamente simptomatice pot ameliora manifestările bolii şi a complicaţiilor:

• susţinere psihologică pentru pacient (dar şi pentru aparţinători)

• metode de recuperare aplicate cât mai precoce (kineziterapie, măsuri educative, logopedie)

• supraveghere cardiologică

• depistarea şi tratarea surdităţii

• tratamente ortopedice

• măsuri ortodontice şi pedodontice

• benzodiazepinele pot diminua căderile brutale la stress.

Viaţa cotidiană

Diferită în funcţie de sexul persoanei afectate, profund modificată la băieţi, care necesită îngrijire specială permanentă şi mai aproape de normalitate la fete, care prezintă forme mai atenuate de boală.