BOLILE LIZOZOMALE
Important!
Bolile lizozomale sunt cauzate de deficitul unor enzime (hidrolaze) sau a altor protein lizozomale functionale, care determina acumularea substratului nemetabolizat in lizozomi, la nivelul sistemului nervos central, viscerelor sau miocardului.
Au fost descrise pana in present peste 40 de boli lizozomale, care realizeaza impreuna o frecventa de 1/5.000 – 1/10.000 nounascuti. In functie de substratul metabolic acumulat, ele se grupeaza in mai multe categorii, cele mai importante sunt sfingolipidozele, mucopolizaharidozele si mucolipidoze.
A. Sfingolipidozeleconstau in acumularea sfingolipidelor neutre si gangliozidelor sau aunor produsi de metabolism ai acestora, predominant la nivelul substantei albe (leucodistrofiile)sau a substantei cenusii (gangliozidozele) din SNC, mai rar in alte tesuturi. De aceea majoritateasfingolipidozelor determina suferinta neurologica, secundara acumularii substratuluinemetabolizat.
Principalele tipuri de sfingolipidoze sunt:boala Gaucher (prin defict de -glucozidaza), boala Fabry (prin deficit de -galactozidaza), gangliozidoza GM1 (prin deficit de-galactozidaza), gangliozidoza GM2 (prin deficit de -hexozaminidaza A) sau boalatay-Sachs,boala Niemann-Pick (prin deficit de sfingomielinaza) si leucodistrofia metacromatica (prindeficit de arilsulfataza A).
Boala Gaucher este cea mai frecventa boala lizozomala (1:50.000 nou-nascuti), fiindprodusa de catre deficitul de -glucozidaza, cauzat de o serie de mutatii la nivelul genei GBA,localizata pe cromozomului 1q21.
In functie de severitatea deficitului enzimatic, varsta de debut,prezenta sau absenta suferintei neurologice si evolutie se descriu trei tipuri de boala Gaucher:
tipul I(forma cronica, adulta sau nonneuronopatica),
tipul II(infantil, neuronopatic acut) si
tipulIII(juvenil, neuronopatic subacut).
Boala se manifesta prin: splenomegalie si hepatomegalieimpresionanta; osteopatia, tradusa pe plan clinic prin dureri (crizele osoase) si fracturi mai ales lanivelul oaselor membrelor, corpilor vertebrelor toracice si pelvisului; simptome secundare depancitopenie (sindromul anemic si sindromul hemoragipar); suferinta neurologica (in tipul II siIII). Boala Gaucher tipul I beneficiaza de tratament substitutiv enzimatic cronic, cu enzima(imingluceraza) obtinuta prin tehnologia ADN-ului recombinant.
B.Mucopolizaharidozele (MPZ) sunt boli cu evolutie progresiva, cauzate de acumulareaintralizozomala in exces a mucopolizaharidelor acide, consecutiva deficitului unor enzymelizozomale. Mucopolizaharidele acide (glicozaminoglicanii) se leaga de obicei de proteine, cu care formeaza proteoglicanii, constituienti majori ale substantei de baza a tesutului conjunctiv. In functie de defectul enzimatic se deosebesc mai multe tipuri de MPZ, diferite prin defectul enzimatic; cele mai frecvente sunt
tipul I (sindromul hurler);
tipul II (sindromul hunter);
tipul III (sindromul sanfilippo),
tipul IV (sindromul morquio).
Simptomele si semenele intalnite in MPZ pot fi cauzate de acumularea tisulara de glicozaminoglicani (trasaturi infiltrate ale fetei, tegumente ingrosate, opacifierea corneei si hepato-spleno-cardiomegalie), deficitul functiilor celulare (retardul mintal, deficitul de crestere, displazia osoasa) sau de interferenta dintre glicozaminoglicanii acumulati si colagen sau fibronectina (osteoartropatia cu anchiloza in flexie, herniile).
C. Mucolipidozele se prezinta sub 4 tipuri:
sialidoza (prin deficit de glicoproteinsialidaza),
mucolipidoza tip II (boala ci celule I, secundara deficitului de N-acetil-glucozaminofosfotransferaza),mucolipidoza III (o forma mai putin severa a aceluiasi deficit enzimatic) si galactosialidoza
BOLILE LIZOZOMALE
Important!
Bolile lizozomale sunt cauzate de deficitul unor enzime (hidrolaze) sau a altor protein lizozomale functionale, care determina acumularea substratului nemetabolizat in lizozomi, la nivelul sistemului nervos central, viscerelor sau miocardului.
Au fost descrise pana in present peste 40 de boli lizozomale, care realizeaza impreuna o frecventa de 1/5.000 – 1/10.000 nounascuti. In functie de substratul metabolic acumulat, ele se grupeaza in mai multe categorii, cele mai importante sunt sfingolipidozele, mucopolizaharidozele si mucolipidoze.
A. Sfingolipidozeleconstau in acumularea sfingolipidelor neutre si gangliozidelor sau aunor produsi de metabolism ai acestora, predominant la nivelul substantei albe (leucodistrofiile)sau a substantei cenusii (gangliozidozele) din SNC, mai rar in alte tesuturi. De aceea majoritateasfingolipidozelor determina suferinta neurologica, secundara acumularii substratuluinemetabolizat.
Principalele tipuri de sfingolipidoze sunt:boala Gaucher (prin defict de -glucozidaza), boala Fabry (prin deficit de -galactozidaza), gangliozidoza GM1 (prin deficit de-galactozidaza), gangliozidoza GM2 (prin deficit de -hexozaminidaza A) sau boalatay-Sachs,boala Niemann-Pick (prin deficit de sfingomielinaza) si leucodistrofia metacromatica (prindeficit de arilsulfataza A).
Boala Gaucher este cea mai frecventa boala lizozomala (1:50.000 nou-nascuti), fiindprodusa de catre deficitul de -glucozidaza, cauzat de o serie de mutatii la nivelul genei GBA,localizata pe cromozomului 1q21.
In functie de severitatea deficitului enzimatic, varsta de debut,prezenta sau absenta suferintei neurologice si evolutie se descriu trei tipuri de boala Gaucher:
tipul I(forma cronica, adulta sau nonneuronopatica),
tipul II(infantil, neuronopatic acut) si
tipulIII(juvenil, neuronopatic subacut).
Boala se manifesta prin: splenomegalie si hepatomegalieimpresionanta; osteopatia, tradusa pe plan clinic prin dureri (crizele osoase) si fracturi mai ales lanivelul oaselor membrelor, corpilor vertebrelor toracice si pelvisului; simptome secundare depancitopenie (sindromul anemic si sindromul hemoragipar); suferinta neurologica (in tipul II siIII). Boala Gaucher tipul I beneficiaza de tratament substitutiv enzimatic cronic, cu enzima(imingluceraza) obtinuta prin tehnologia ADN-ului recombinant.
B.Mucopolizaharidozele (MPZ) sunt boli cu evolutie progresiva, cauzate de acumulareaintralizozomala in exces a mucopolizaharidelor acide, consecutiva deficitului unor enzymelizozomale. Mucopolizaharidele acide (glicozaminoglicanii) se leaga de obicei de proteine, cu care formeaza proteoglicanii, constituienti majori ale substantei de baza a tesutului conjunctiv. In functie de defectul enzimatic se deosebesc mai multe tipuri de MPZ, diferite prin defectul enzimatic; cele mai frecvente sunt
tipul I (sindromul hurler);
tipul II (sindromul hunter);
tipul III (sindromul sanfilippo),
tipul IV (sindromul morquio).
Simptomele si semenele intalnite in MPZ pot fi cauzate de acumularea tisulara de glicozaminoglicani (trasaturi infiltrate ale fetei, tegumente ingrosate, opacifierea corneei si hepato-spleno-cardiomegalie), deficitul functiilor celulare (retardul mintal, deficitul de crestere, displazia osoasa) sau de interferenta dintre glicozaminoglicanii acumulati si colagen sau fibronectina (osteoartropatia cu anchiloza in flexie, herniile).
C. Mucolipidozele se prezinta sub 4 tipuri:
sialidoza (prin deficit de glicoproteinsialidaza),
mucolipidoza tip II (boala ci celule I, secundara deficitului de N-acetil-glucozaminofosfotransferaza),mucolipidoza III (o forma mai putin severa a aceluiasi deficit enzimatic) si galactosialidoza
- Bolile Lizozomale
BOLILE LIZOZOMALE
Important!
Bolile lizozomale sunt cauzate de deficitul unor enzime (hidrolaze) sau a altor protein lizozomale functionale, care determina acumularea substratului nemetabolizat in lizozomi, la nivelul sistemului nervos central, viscerelor sau miocardului.
Au fost descrise pana in present peste 40 de boli lizozomale, care realizeaza impreuna o frecventa de 1/5.000 – 1/10.000 nounascuti. In functie de substratul metabolic acumulat, ele se grupeaza in mai multe categorii, cele mai importante sunt sfingolipidozele, mucopolizaharidozele si mucolipidoze.
A. Sfingolipidozeleconstau in acumularea sfingolipidelor neutre si gangliozidelor sau aunor produsi de metabolism ai acestora, predominant la nivelul substantei albe (leucodistrofiile)sau a substantei cenusii (gangliozidozele) din SNC, mai rar in alte tesuturi. De aceea majoritateasfingolipidozelor determina suferinta neurologica, secundara acumularii substratuluinemetabolizat.
Principalele tipuri de sfingolipidoze sunt:boala Gaucher (prin defict de -glucozidaza), boala Fabry (prin deficit de -galactozidaza), gangliozidoza GM1 (prin deficit de-galactozidaza), gangliozidoza GM2 (prin deficit de -hexozaminidaza A) sau boalatay-Sachs,boala Niemann-Pick (prin deficit de sfingomielinaza) si leucodistrofia metacromatica (prindeficit de arilsulfataza A).
Boala Gaucher este cea mai frecventa boala lizozomala (1:50.000 nou-nascuti), fiindprodusa de catre deficitul de -glucozidaza, cauzat de o serie de mutatii la nivelul genei GBA,localizata pe cromozomului 1q21.
In functie de severitatea deficitului enzimatic, varsta de debut,prezenta sau absenta suferintei neurologice si evolutie se descriu trei tipuri de boala Gaucher:
tipul I(forma cronica, adulta sau nonneuronopatica),
tipul II(infantil, neuronopatic acut) si
tipulIII(juvenil, neuronopatic subacut).
Boala se manifesta prin: splenomegalie si hepatomegalieimpresionanta; osteopatia, tradusa pe plan clinic prin dureri (crizele osoase) si fracturi mai ales lanivelul oaselor membrelor, corpilor vertebrelor toracice si pelvisului; simptome secundare depancitopenie (sindromul anemic si sindromul hemoragipar); suferinta neurologica (in tipul II siIII). Boala Gaucher tipul I beneficiaza de tratament substitutiv enzimatic cronic, cu enzima(imingluceraza) obtinuta prin tehnologia ADN-ului recombinant.
B.Mucopolizaharidozele (MPZ) sunt boli cu evolutie progresiva, cauzate de acumulareaintralizozomala in exces a mucopolizaharidelor acide, consecutiva deficitului unor enzymelizozomale. Mucopolizaharidele acide (glicozaminoglicanii) se leaga de obicei de proteine, cu care formeaza proteoglicanii, constituienti majori ale substantei de baza a tesutului conjunctiv. In functie de defectul enzimatic se deosebesc mai multe tipuri de MPZ, diferite prin defectul enzimatic; cele mai frecvente sunt
tipul I (sindromul hurler);
tipul II (sindromul hunter);
tipul III (sindromul sanfilippo),
tipul IV (sindromul morquio).
Simptomele si semenele intalnite in MPZ pot fi cauzate de acumularea tisulara de glicozaminoglicani (trasaturi infiltrate ale fetei, tegumente ingrosate, opacifierea corneei si hepato-spleno-cardiomegalie), deficitul functiilor celulare (retardul mintal, deficitul de crestere, displazia osoasa) sau de interferenta dintre glicozaminoglicanii acumulati si colagen sau fibronectina (osteoartropatia cu anchiloza in flexie, herniile).
C. Mucolipidozele se prezinta sub 4 tipuri:
sialidoza (prin deficit de glicoproteinsialidaza),
mucolipidoza tip II (boala ci celule I, secundara deficitului de N-acetil-glucozaminofosfotransferaza),mucolipidoza III (o forma mai putin severa a aceluiasi deficit enzimatic) si galactosialidoza
Bolile Lizozomale
BOLILE LIZOZOMALE
Important!
Bolile lizozomale sunt cauzate de deficitul unor enzime (hidrolaze) sau a altor protein lizozomale functionale, care determina acumularea substratului nemetabolizat in lizozomi, la nivelul sistemului nervos central, viscerelor sau miocardului.
Au fost descrise pana in present peste 40 de boli lizozomale, care realizeaza impreuna o frecventa de 1/5.000 – 1/10.000 nounascuti. In functie de substratul metabolic acumulat, ele se grupeaza in mai multe categorii, cele mai importante sunt sfingolipidozele, mucopolizaharidozele si mucolipidoze.
A. Sfingolipidozeleconstau in acumularea sfingolipidelor neutre si gangliozidelor sau aunor produsi de metabolism ai acestora, predominant la nivelul substantei albe (leucodistrofiile)sau a substantei cenusii (gangliozidozele) din SNC, mai rar in alte tesuturi. De aceea majoritateasfingolipidozelor determina suferinta neurologica, secundara acumularii substratuluinemetabolizat.
Principalele tipuri de sfingolipidoze sunt:boala Gaucher (prin defict de -glucozidaza), boala Fabry (prin deficit de -galactozidaza), gangliozidoza GM1 (prin deficit de-galactozidaza), gangliozidoza GM2 (prin deficit de -hexozaminidaza A) sau boalatay-Sachs,boala Niemann-Pick (prin deficit de sfingomielinaza) si leucodistrofia metacromatica (prindeficit de arilsulfataza A).
Boala Gaucher este cea mai frecventa boala lizozomala (1:50.000 nou-nascuti), fiindprodusa de catre deficitul de -glucozidaza, cauzat de o serie de mutatii la nivelul genei GBA,localizata pe cromozomului 1q21.
In functie de severitatea deficitului enzimatic, varsta de debut,prezenta sau absenta suferintei neurologice si evolutie se descriu trei tipuri de boala Gaucher:
tipul I(forma cronica, adulta sau nonneuronopatica),
tipul II(infantil, neuronopatic acut) si
tipulIII(juvenil, neuronopatic subacut).
Boala se manifesta prin: splenomegalie si hepatomegalieimpresionanta; osteopatia, tradusa pe plan clinic prin dureri (crizele osoase) si fracturi mai ales lanivelul oaselor membrelor, corpilor vertebrelor toracice si pelvisului; simptome secundare depancitopenie (sindromul anemic si sindromul hemoragipar); suferinta neurologica (in tipul II siIII). Boala Gaucher tipul I beneficiaza de tratament substitutiv enzimatic cronic, cu enzima(imingluceraza) obtinuta prin tehnologia ADN-ului recombinant.
B.Mucopolizaharidozele (MPZ) sunt boli cu evolutie progresiva, cauzate de acumulareaintralizozomala in exces a mucopolizaharidelor acide, consecutiva deficitului unor enzymelizozomale. Mucopolizaharidele acide (glicozaminoglicanii) se leaga de obicei de proteine, cu care formeaza proteoglicanii, constituienti majori ale substantei de baza a tesutului conjunctiv. In functie de defectul enzimatic se deosebesc mai multe tipuri de MPZ, diferite prin defectul enzimatic; cele mai frecvente sunt
tipul I (sindromul hurler);
tipul II (sindromul hunter);
tipul III (sindromul sanfilippo),
tipul IV (sindromul morquio).
Simptomele si semenele intalnite in MPZ pot fi cauzate de acumularea tisulara de glicozaminoglicani (trasaturi infiltrate ale fetei, tegumente ingrosate, opacifierea corneei si hepato-spleno-cardiomegalie), deficitul functiilor celulare (retardul mintal, deficitul de crestere, displazia osoasa) sau de interferenta dintre glicozaminoglicanii acumulati si colagen sau fibronectina (osteoartropatia cu anchiloza in flexie, herniile).
C. Mucolipidozele se prezinta sub 4 tipuri:
sialidoza (prin deficit de glicoproteinsialidaza),
mucolipidoza tip II (boala ci celule I, secundara deficitului de N-acetil-glucozaminofosfotransferaza),mucolipidoza III (o forma mai putin severa a aceluiasi deficit enzimatic) si galactosialidoza