Substanţele minerale şi oligoelementele


Important!

Oligoelementele sunt constituenţi ponderabili minori, descoperiţi prin cercetări modern alături de constituenţii majori, care, până atunci, erau consideraţi că singurele elemente necesare formarii şi echilibrului organismelor vegetale şi animale (protide, grăsimi şi zaharuri).


Sursele principale de săruri minerale şi oligoelemente

Practic aproape toate alimentele conţin aceste substanţe. Alimentele de mai jos însă conţin într-o cantitate mai mare:

- Lapte şi produse lactate: calciu

- Carne şi mezeluri: fier

- Măruntaie: fier

- Peşti de mare: iod

- Pâine, orez, paste făinoase, seminţe de cereale: fier, magneziu

- Cartofi: potasiu

- Legume, salate: magneziu, potasiu

- Păstăioase: magneziu, calciu, fier

- Fructe: potasiu

Cantitatea necesară

OMS a prezentat anumite principii şi recomandări referitoare la cantitatea zilnică recomandată din aceste substanţe. Necesarul efectiv este greu de determinat, deoarece valorile indică mari diferenţe, fiind influenţate de numeroşi factori. Specialiştii din majoritatea ţărilor afirmă că printr-o alimentaţie echilibrată este asigurată o cantitate suficientă de săruri minerale şi oligoelemente. În caz optim alimentaţia noastră conţine componente de origine animală şi vegetală în proporţii corespunzătoare, respectiv în apă de la robinet sau în apă minerală există săruri minerale şi oligoelemente.

Apa


Important!

Deşi nu are rol energetic, apa este mai necesară decât oricare alt aliment datorită acţiunii sale asupra tuturor proceselor vitale. Concret, în organism apa îndeplineşte următoarele roluri:

1. Vehiculează prin lichidele circulante (sânge, limfa) oxigenul şi toate elementele nutritive şi în acelaşi timp elimina produşii rezultaţi din digestie şi metabolism;

2. Are rol plastic fiind unul din componentele principale ale întregului organism; astfel apaintră în mod direct în procesul de creştere a organismului;

3. Intervine în reglarea termică în mod decisiv menţinând o temperatură constantă a corpului. Prin evaporarea să provoacă eliminarea excesului de căldură;

4. Exista o gamă largă de procese chimice ale organismului imposibil de desfăşurat fără prezenţa apei.

Cantitatea de apă din organism este invers proporţională cu vârsta. Astfel la embrion apa reprezintă peste 90%, la copilul mic în jur de 80%, la copilul de vârsta şcolară 70%, iar la adult 60 - 65% din greutatea corporală.

Nevoile hidrice ale organismului uman

Un lucru extrem de important pentru menţinerea funcţionării normale a organismului îl constituie cunoaşterea nevoilor zilnice de apă. Astfel la sugari nevoile zilnice sunt de 150-200 ml/Kilogram corp/ zi, la copilul de 1 an de 130 ml/kilogram corp/ zi, scăzând apoi treptat spre 100 de ml/kilogram corp/ zi spre vârsta de 3 ani şi spre 40ml/kilogram corp/ zi la 14-15 ani. La adult necesarul de lichide zilnice variază în funcţie de sex, vârsta, activitate fizică, temperature mediului extern, fiind în medie între 2-4 litri/ zi. Astfel la o muncă fizică extrem de solicitanta, desfăşurata la o temperatură ridicată (36-38 grade Celsius), nevoile hidrice ale organismului pot depăşi chiar 5 litri/zi. Lipsa de apă este mult mai rapid resimţită decât lipsa de hrană. Astfel, dacă omul poate rezista complet lipsit de alimente până la 40 de zile, lipsa de apă duce la deces în 7-8 zile.

User login

Theme by Danetsoft and Danang Probo Sayekti inspired by Maksimer