Proteinele

 

Sunt formate din aminoacizi. Calitatea proteinei depinde de conţinutul în aminoacizi esenţiali. Originea proteinelor este vegetală şi animală. Proteinele animale au o valoare biologică mai mare decât cele vegetale prin conţinutul crescut în aminoacizi. Rolul proteinelor este structural, de a forma ţesuturi şi organe. Pentru o creştere şi o dezvoltare normală, cantitatea de proteine recomandată este de 0,9 - 1,7 g/kgc/zi, ceea ce reprezintă 13 - 15% din NE.


Important!

Rolul proteinelor în organismul uman:

1. Plastic.

2. Funcţional (realizează presiunea oncotica; participă la echilibrul acido-bazic; participă la constituirea enzimelor; hormonilor; constituie receptori membranari, intra în constituţia altor substanţe active etc.).

3. Apărare (refacerea ţesuturilor lovite, anticorpi; troficitate a celulelor sistemelor de apărare specific şi nespecific; creşte rezistenţa faţă de acţiunea nocivă a unor substanţe toxice: Pb, Hg, Cd, Cr, Se, Aş, benzen, toluen, amâne, nitrobenzen, cloroform, CCl4, pesticide organoclorurate, sulfamide, antibiotice toxice - tetraciclina, saruri de Au s.a.).

4. Energetic - prin ardere dau 4,1 Kcal/g proteine; nu ard complet dând naştere unor substanţe toxice (amine toxice: indol, triptamina, histamina) care cer un efort hepatic suplimentar.

 

Necesarul de proteine - Depinde de necesităţile organismului:

Copii: 0-6 ani - 3-4 g prot/kg corp/24 h

          7-12 ani - 2-3 g prot/kg corp/24 h

          12-20 ani - 1,5-1,7 g prot/kg corp/24 h

          Sportivi, muncitori, refaceri musculare: 2-3 g/kgc/zi

Surse de proteine

  • Produse animale: lapte, brânzeturi (100g brânza = 25-30 g proteine), carne (20% proteine), viscere (ficat, rinichi, inima, splina, peste), ouă.
  • Leguminoase: fasole (20-25%), mazăre, soia (35%).
  • Cereale: pâine (8%).
  • Nuci, arahide, alune, cartofi, ciuperci, legume, fructe (ultimele 2 mai puţin).

Fibrele alimentare


Important!

Glucidele nemetabolizabile sunt numite fibre alimentare. Nu sunt atacate de enzimele tubului digestiv, dar au efect fiziologic pozitiv funcţional. Produsele care conţin fibre sunt alimente funcţionale.

Fibrele alimentare modulează nivelul glicemic prin formarea de-a lungul intestinului a unui film protector ce încetineşte absorbţia glucidelor, lipidelor şi proteinelor. Ele se găsesc în special în legume şi fructe (ovăz, fasole, varză, conopidă, cartofi, citrice) şi în produse ce conţin amidon (tărâţe, pâine).

Fibrele alimentare sunt de 2 feluri:

  • INSOLUBILE(celuloză, hemiceluloze) şi
  • SOLUBILE(pectină, gume şi mucilagii, ß-glucani).

Efectele pozitive ale consumului de fibre:

  • Modulează pozitiv fiziologia gastro-intestinală, combat constipaţia şi obezitatea;
  • Favorizează dezvoltarea unei microbiote utile în colon, deoarece sunt substanţe prebiotice;
  • Au efect hipoglicemiant şi hipocolesterolemiant.

Efectele fiziologice ale fibrelelor alimentare sunt datorate proprietăţilor lor funcţionale:

  • Capacitate mare de absorbţie şi legare a apei, măresc volumul alimentelor ingerate şi induc mai rapid senzaţia de saţietate (ca urmare, se consumă mai puţină hrană şi aportul energetic este mai mic, combat astfel obezitatea);
  • Sunt utilizate ca sursă de energie de către bacteriile ’bune’ din colon (de fermentaţie), care se dezvoltă intens, în detrimentul bacteriilor de putrefacţie, prin urmare combat constipaţia şi reduc riscul cancerului de colon;
  • Prin degradarea bacteriană a fibre alimentare solubile, în colon se formează acizi graşi cu lanţ scurt (acetic, propionic şi butiric) care au efect hipoglicemiant şi hipocolesterolemiant, reducând riscul de diabet şi, respectiv, boli cardio-vasculare;
  • Leagă şi elimină din organism sărurile biliare, având efect hipocolesterolemiant, şi diminuează riscul de cancer de colon şi litiază biliară.

Necesarul de fibre alimentare:

  • 30 g/zi, recomandat 2/3 fibre alimentare insolubile.

Excesul de fibre alimentare, la anumiţi indivizi, poate induce o scădere a biodisponibilităţii unor vitamine şi a unor minerale (mai ales Fe şi Zn). Fibrele alimentare leagă unele vitamine hidrosolubile şi minerale.

Totuşi, vegetarienii, care consumă cantităţi mari de fibre alimentare, insolubile şi solubile, nu suferă de dezechilibre vitaminice sau minerale deoarece microorganismele din colon (microbiota de fermentaţie) degradează intens fibre alimentare şi reeliberează vitaminele şi mineralele care au fost legate, acestea fiind absorbite la nivelul colonului.

User login

Theme by Danetsoft and Danang Probo Sayekti inspired by Maksimer