Lipidele

Din punct de vedere a compoziţiei chimice, se clasifică în lipide simple (acizi graşi, glicerol) şi complexe. Ca origine sunt vegetale şi animale. Au rol metabolic important şi realizează interrelaţia dintre metabolismul glucidic şi proteic. Sunt substanţe energetice, un gram de lipide eliberând 9,3 kcal. Proporţia lor în alimentaţie nu trebuie să depăşească 30 - 33% din necesarul energetic. În alimentaţie, se recomandă că proporţia acizilor graşi saturaţi (AGS) să fie de 10%, a acizilor graşi mononesaturaţi de 12 - 14% şi a acizilor polinesaturaţi (AGPN) de 6-8%.

Rolul lipidelor în organism:

  • rol plastic (sau structural) deoarece intră în structura tuturor celulelor; Lipidele sunt concentrate la nivelul membranelor, conferindu-le fluiditate, sau alcătuiesc ţesutul adipos ori protejează unele organe interne (rinichi, ficat etc.), cu rol de substanţe de rezervă; ţesutul adipos intervine şi în reglarea temperaturii corpului;
  • sunt puncte de plecare în sinteză, în organism, a unor importante substanţe biologic active, precum vitamine liposolubile, acizi graşi polinesaturaţi, fosfatide, steroli,prostaglandine (compuşi cu acţiune hormonală);
  • sunt implicate în solubilizarea, vehicularea şi absorbţia, în organism, a vitaminelor liposolubile;
  • furnizează energie (1 g L = 9,3 kcal).

Clasificarea nutriţională a grăsimilor


Important!

Pe baza conţinutului în AGPN şi/sau a raportului AGPN: AGS, grăsimile alimentare seîmpart în 3 clase:

I. Grăsimi cu activitate biologică ridicată

II. Grăsimi cu activitate biologică medie

III. Grăsimi cu activitate biologică scăzută

 

1. Activitate biologică ridicată:

- Caractere biochimice: conţinutul de acizi grași esenţiali este 50 -80% din totalul acizilor graşi

- Caractere biologice: 15-20g/zi satisfac nevoile în acizi graşi esenţiali ale organismului

Exemple: ulei de floarea soarelui, ulei de soia

2. Activitate biologică medie:

Caractere biochimice: conţinutul de AGS este 15-22% din totalul acizilor graşi

- Caractere biologice: pt asigurarea necesarului de acizi graşi esenţiali sunt necesare 50-60g/zi

Exemple: untura de porc, untura de pasăre, ulei de măsline

3. Activitate biologică redusă:

- Caractere biochimice: conţinutul de AGS nu depăşeşte 5-6% din totalul acizilor graşi

- Caractere biologice: practice nu satisfac necesarul de acizi graşi esenţiali ai organismului

Exemple: grăsime de vită, grăsime de oaie, unele sortimente de margarina, unt


Important!

Untul

- Pe baza raportului AGPN: AGS se situează în clasa grăsimilor cu activitate biologică scăzută;

- Grăsimile saturate au masă moleculară mică şi se metabolizează uşor;

- Grăsimile sunt emulsionate datorită prezenţei fosfatidelor;

- Acidul oleic este prezent în cantitate importantă;

- Există cantităţi, este drept foarte mici, de acid arahidonic.

Untul rămâne grăsimea ideală pentru copii.

Pentru adulţi, untul reprezintă un factor de risc aterogen

Necesarul de lipide

Într-o alimentaţie normală, raţia de lipide nu trebuie să depăşească 35 – 30% din energia totală sau 1-2 g/kilogram corp şi zi din care 1/3 saturate, 1/3 mononesaturate, 1/3 polinesaturate. Ele sunt reprezentate atât de lipidele vizibile (ulei, unt, margarină) cât şi de cele invizibile (din carne şi preparate din carne, lactate, ouă, nuci, alune, snacksuri etc).

Necesarul de lipide depinde însă de vârstă, activitatea profesională, sex, particularităţi naţionale, climaterice etc. 

Pentru tineri şi adulţi cu vârstă medie raportul recomandat P: L = 1:1.

Pentru adulţii în vârstă, raportul recomandat P: L = 1:0,7 (chiar 1:0.5)

Necesarul de lipide în g/kg greutate corporală:

Surse alimentare bogate în lipide: uleiurile vegetale (de floarea – soarelui, de soia) şi grăsimile animale (unt, untură de porc şi de pasăre).

Carnea, peştele şi produsele derivate conţin cantităţi variate de lipide. Brânzeturile, cuexcepţia celor obţinute din lapte degresat conţin cantităţi apreciabile de lipide.

În ouă, lipidele segăsesc numai în gălbenuş. Produsele alimentare obţinute prin utilizare de grăsimi (cartofi prăjiţi,chips-uri, snacksuri, prăjituri, maioneză etc.) sunt surse alimentare bogate în lipide.

Consecinţele aportului neadecvat de lipide

Pentru asigurarea unui aport optim de AGPN, lecitine, fitosteroli, raportul dintre grăsimile animale şi cele vegetale trebuie să fie de 1/3:2/3.

EXCESUL: Un consum prea mare de lipide, care sunt nutrienţii cu aportul energetic cel mai mare, conduce la un surplus caloric, ce are drept consecinţă creşterea greutăţii corporale obezitate. O alimentaţie bogată în colesterol dar săracă în AGPN conduce la hipercolesterolemie şi, implicit la boli cardio-vasculare (ateroscleroză). Lipsa fosfatidelor alături de cholesterol favorizează depunerea colesterolului pe artere şi precipitarea lui în colescist, sub formă de calculi. Acizii graşi saturaţi (grăsimile săturate) grăbesc coagularea sângelui (favorizează formarea trombilor).

DEFICITUL:O alimentaţie fără lipide sau cu aport insuficient scade dramatic imunitatea şi induce încetinirea creşterii, chiar moartea. O dietă lipsită de lipide reduce colesterolemia, dar favorizează acumularea colesterolului în ficat

User login

Theme by Danetsoft and Danang Probo Sayekti inspired by Maksimer