Glucidele

Se clasifică în funcţie de compoziţia chimică în:

  • Monozaharide (glucoză, fructoza, galactoza).
  • Dizaharide (lactoza, maltoza, zaharoza),
  • Polizaharide (amidon, glicogen, substanţe de balast).

Alimentaţia unui copil trebuie să conţină glucide în proporţie de 50 - 55% glucide din NE. Raportul ideal între mono/polizaharide este de 10/90, ceea ce înseamnă că trebuie să predomine polizaharidele în alimentaţie.

Glucidele contribuie la valoarea nutritivă şi la gustul alimentelor.

Rolul glucidelor în organism:

  • calorigen: 1g glucide = 4,1 kcal

Glucidele reprezintă sursa principală de energie datorită capacităţii lor de a se oxida atât pe cale anaerobă, cât şi aerobă.

  • plastic sau structural: intră în compoziţia celulelor şi ţesuturilor.

Deşi glucidele din corp se descompun permanent, nivelul glucidelor rămâne constant la un aport suficient de glucide în alimentaţie.


Important!

Glucidele alimentare menţin nivelul glicogenului în ficat şi asigură o glicemie constantă.

Participă la creşterea rezistenţei organismului faţă de substanţele toxice, asigurând bunafuncţionare şi tonifierea ficatului.

Metabolismul glucidic este strâns legat de metabolismul proteic şi lipidic:

Un aport suficient de glucide în raţie şi o bună asimilare a lor induce o descompunere minimă a proteinelor.

Un aport insuficient de glucide determină descompunerea proteinelor corpului.

Un aport scăzut de glucide cuplat cu un efort fizic ridicat, ce nu poate fi acoperit de rezervele de glucide din organism, produce transformarea lipidelor în energie.

Capacitatea limitată a glucidelor de a se stoca în organism, determină transformarea relativ uşoară a glucidelor în exces, în lipide în ţesutul adipos.

Glucidele se împart în metabolizate şi nemetabolizate:

Glucidele metabolizabilese asimilează rapid şi uşor, furnizând organismului energia necesară.

Glucidele metabolizabile sunt de 2 feluri:

  • Glucide cu asimilare rapidă (glucide simple, glucide uşor asimilabile, de ex. Glucoză, zaharoza) eliberează rapid energie, fiind foarte utile la efort fizic.
  • Glucide cu asimilare lentă (complexe, precum amidonul) eliberează lent energia, pe parcursul întregii zile.

Index Glicemic – indice numeric ce caracterizează alimentele şi care exprimă creşterea  glicemiei după 2 ore de la ingestie.

Necesarul de glucide

Este de 4-5 g/kcorp şi zi şi depinde de intensitatea consumului de energie. Cu cât este mai mare efortul fizic, cu atât este mai mare necesarul de glucide.

Glucidele trebuie să reprezinte 55 –50% din energia totală. Aproximativ 35% din glucide trebuie să fie asigurate de mono- şi diglucide (glucide rapide), iar restul de poliglucide (glucide lente).

Glucidele trebuie să echilibreze aportul de proteine şi lipide:

În condiţii de muncă fizică medie, cel mai bun raport P: L: G=1:1:4.

Pentru persoane care efectuează muncă fizică intensă acest raport ar trebui să fie 1:1:5, iar pentru persoane mature şi în vârstă, care efectuează muncă intelectuală, raport recomandat este de 1:0,8:3.

Surse alimentare bogate în glucide metabolizabile:

  • Zahărul şi produsele zaharoase, produsele de patiserie-cofetărie (alimente procesate, bogate în zaharoză, dar şi în amidon);
  • Leguminoasele uscate, cerealele, legumele (bogate, mai ales, în amidon) şi fructele (bogate, mai ales, în glucide simple).
  • Ouăle, peştele, brânzeturile, carnea de pasăre, porc, vită conţin cantităţi mici de glucide.
  • Grăsimile animale şi uleiurile vegetale nu conţin deloc glucide.

Surse alimentare bogate în glucide nemetabolizabile (fibre alimentare):

  • Pâinea integrală şi cea îmbogăţită cu produse tărâţoase, cerealele integrale, morcovii, merele, varza etc.

Important!

Consecinţele aportului neadecvat de glucide

  • Excesul de glucide metabolizabile furnizează o cantitate mare de energie care se transformă în lipide, depozitate în ţesutul adipos și, care, în final duc la obezitate.
  • Glucidele cu absorbţie rapidă epuizează pancreasul și duc la diabet.
  •  Deficitul de glucide metabolizabile induce metabolizarea proteinelor şi lipidelor proprii corpului, (primele se metabolizează proteinele).
  • Deficitul de fibre alimentare este responsabil pentru apariţia constipaţiei precum şi a obezităţii; de asemenea, un aport redus de fibre alimentare creşte riscul de cancer de colon, boli cardio-vasculare şi diabet; s-ar părea că şi alte forme de cancer au la origine o dietă săracă.

User login

Theme by Danetsoft and Danang Probo Sayekti inspired by Maksimer